La bióloga ambiental María Camila Morales, împreună cu profesora Carmen Alicia Parrado, analizaron comportamentul las emisiones de Gases de Efecto Invernadero (GEI) în culturis de papa criolla, comparând fertilizantele tradiționale cu unul descoperit cu un bio-polimeto o bază de k-carregenina. Rezultatele au evidențiat o scădere a nivelului emisiilor în solurile fertilizate cu al doilea compus.
Cerca de 70 megatoneladas (Mton), este decir, setenta milioane de toneladas de Dióxido de Carbono (CO2), produce el sector agrícola y la sivicultura colombiana al anului, conform raportului IDEAM în anul 2015. De acord cu cifras del Inventario de Gases de Efecto Invernadero (GEI), este renglón de la economie reprezintă 42,6% din total de emissions, ocupant the second place of the list that enhead the sector energético. Aceste emisiones sunt asociate cu gestionarea solurilor, aportul de fertilizatori azotat și căma de biomasă, între alte procese.
Deși nuestro país emite tan solo el 0,42% din aceste gaze la nivel mondial, Columbia a adquirido compromisos para reduce these porcentajes. Tal este el caz de la Cumbre sobre Cambio Climático de Lima (COP20), celebrat in 2015. Allí, el país se comprometió a mitigar las emisiones de GEI pentru el 2030, într-o reducere care se estimează aproape la 20%, cu la posibilitate. de incrementar al 30% în caz de primire a sprijinului internațional. Dacă bine se consideră că această cifra este ambițioasă, poate realiza prin intermediul transformărilor în modelul de dezvoltare.
Precisamente, una de acele transformări posibile poate începe a darse în sub-sectorul papei, că este tuberculoșul face parte din dieta básica a populației și utilizarea fertilizantelor este recurentă în aceste culturi. Aceste aspecte se vor desfășura cu Maria Camila Morales, sub orientarea profesorului Carmen Alicia Parrado, a lucrat pe teza de grad în cadrul proiectului de cercetare: „Estrategii de optimizare în uzul de fertilizare pentru creșterea productivității și la disminución del impacto ambiental”, que a contó con la financiación de Colciencias.
În ese scenariu, las tadeístas se găsesc la tarea de medire a fluxului de gaze de efect invernadero en cultivos de papa criolla în una finca de Subachoque (Cundinamarca), realizând comparative pentru a utiliza un fertilizante compus sin recubrir și el fertilizante recubierto cu un bio -polímero llamado kappa carragenina. Con este ultimul se pretinde că la liberación de los nutrientes fuera más lenta.
Acest proces se desarrolló a partir de la cercetarea profesorului Gladys Rozo, quien determinó el protocolo para extraer y purificar kappa carragenina, componente que se extrae de las algas rojas (Hypnea musciformis). El recubrimiento del fertilizante a făcut cu această substanță a caracteristicii gelatinoase, prin intermediul manualului de încălzire în laboratoarele de Bioprospección și Microbiología Ambiental de Utadeo.
El fertilizante încapsulado se dejó secar a temperatură ambientală hasta solidificarse și apoi fue incorporado în suelo del cultivo. Una vez allí, se așteaptă că, prin acțiunea de la humedad, los nutrientes fueran liberados de manera controlată pentru a facilita asimilarea prin partea din plante.
Apoi de patru luni de observație și monitorizare, în los cuales se atenuează fluxurile de oxid nitroso, metano și dioxid de carbon (los tres principale gas del efect invernadero ligados a la agricultura), sa găsit o reducere a nivelului de emisie de GEI al. utiliza el fertilizante recubierto por el gel: „Al disminuir the speed in the que el fertilizante se libera, also se reduce the lavado de these fertilizantes a waters subterráneas, aumentando la disponibilitate de nitrógeno în el suelo, ceea ce se asociază la reducerea în el impacto ambiental”, sostiene Morales.
Deși rezultatele obținute sunt preliminare până la momentul respectiv, lastele căutate au determinat și utilizarea acestei alternative de fertilizante conduce la reducerea impactului ambiental prin cuenta de la reducere în emisiones de GEI, ceea ce ar putea dar luce, în viitor, în apropiere de soluții sustenabile pentru agricultură în țara noastră. Así, punctualizează Morales, se caută că los suelos pot captura mai mult carbon, diminuând proporțional la emisión de CO2 la atmósfera și pentru a evita pierderea diferitelor forme de azot.
Fruto de este trabajo de grado, Morales presentará una ponencia în la 21 versiune del Congreso Mundial de Ciencias del Suelo, care se celebrará del 12 al 17 august la Rio de Janeiro (Brazilia). Investigația a fost acceptată de către organizatorii doi zile înainte de a obține titlul de biologie ambientală: „Este mai fericit pentru a face parte del Congreso que por el mismo grado”, admite Morales, quien ve in the investigation the best investment that may hacerse într-o cursă profesională: „Esto trebuie să vă mulțumim că am luat decizia de a face una tesis și de a-mi pune timpul și dedicarea a aduce algo la știință și la cercetare. En el desarrollo de mi tesis fue el momento en el que más aprendí, tanto personal como académicamente”, añade la bióloga, quien recuerda que en su trabajo de campo no solo realizó muestreos, sino también participó en la siembra și el arado del cultivo de papa criolla, o experiență că califica ca inolvidable.
În el Congreso, tadeísta ne reprezentă în mesa de „Emisiones de gas de efecto invernadero și utilizare de fertilizantes”. Evenimentul se constituie în principalul întâlnire de cercetători ai acestei zone, care se reunesc pentru a propune activitățile care vor aduce la conservare și adaptare a solurilor înaintea scenariilor viitoare ale schimbărilor climatice, favorizând astfel securitatea alimentară în planeta. Allí, se adună mai mult de 7500 de științiști proveniți din 140 de țări, ceea ce sugiere o mare oportunitate de a face conexiuni pentru a alimenta experiența investigativă și laborală.
Precis, făcea plăcere să investigheze la condițiile solurilor, ceea ce permite acum moralului să se deschidă lumea laborală, deoarece este cercetător caleña astăzi lucrează cu un grup important de cercetători din Bogotá: „La investigación este la mejor manera de retribuire el cunoaștere. a dobândit și contribuit la noile generații de profesioniști, care să abordeze temele în care este investigat”.