Tuberculii de cartof sunt rezultatul geneticii plantelor și al condițiilor de mediu în care sunt crescuți. Soiurile de cartofi sunt selectate cu atenție pentru tuberculi care au aspectul dorit pentru a maximiza vânzările și a reduce deșeurile.
Cu toate acestea, unii ani pot provoca mai mult stres asupra mediului decât alții, ducând la creșterea secundară a tuberculilor. Creșterea secundară se manifestă adesea sub formă de germeni de căldură, înlănțuirea tuberculilor și malformații ale tuberculilor. Această tulburare fiziologică scade randamentul și calitatea tuberculilor din câmp.
Cea mai frecventă afecțiune care duce la creșterea secundară este stresul termic, în special atunci când rezultă din temperaturi ridicate ale solului. Temperatura solului de până la 75 de grade Fahrenheit poate stimula această tulburare. Temperatura solului menținută la 82 de grade pentru o lună sau 90 de grade pentru o săptămână, a dus la o a doua creștere consistentă și semnificativă a tuberculilor.
Dezvoltarea acestei a doua creșteri poate fi atribuită și altor condiții care întrerup sau opresc temporar creșterea, cum ar fi stresul de umiditate sau dezechilibrul nutrienților. O combinație de stresuri, cum ar fi starea de căldură și umiditate, va exacerba stresul plantelor și va provoca o a doua creștere mai pronunțată.
Mărimea, forma și cantitatea celei de-a doua creșteri va depinde de stadiul de creștere, varietate și durata și intensitatea stresului. Această a doua creștere reduce calitatea tuberculilor și randamentul comercializabil prin consumul de energie vegetală pentru germenii de căldură, rezultând tuberculi neformabili, nevândabili, oferind în același timp niciun beneficiu cultivatorului.
Într-o perioadă stresantă, creșterea normală a tuberculilor de cartof este întreruptă sau oprită și apoi reluarea creșterii normale a tuberculilor. Această schimbare în creștere poate afecta modul în care se dezvoltă tuberculii. Stresul timpuriu de încărcare poate constrânge creșterea capătului tulpinii, ducând la capătul ascuțit al tulpinii sau tuberculi cu gât.
Întreruperea creșterii la jumătatea volumului duce la tuberculi care sunt alungiți sau în formă de gantere sau rinichi. Întreruperea creșterii voluminoase târzii poate provoca tuberculi cu vârf ascuțit. Tuberculii cu capete ascuțite, în general cei care primesc stresul de încărcare timpuriu, pot dezvolta putrezirea finală a jeleului sau o acumulare de zaharuri în capătul tulpinii, mai degrabă decât amidon care pare translucid. Defalcarea putregaiului final al jeleului are ca rezultat capete moi, jeleoase, ușor apoase.
Fusarium poate infecta capetele de jeleu și poate apărea ca putregai uscat. Zona afectată se poate extinde la un centimetru sau mai mult de capătul tulpinii. Pe măsură ce tuberculii îmbătrânesc sau se usucă, țesutul afectat se deshidratează, se restrânge și devine maro deschis și hârtie. De asemenea, stresul termic poate stimula creșterea mugurilor laterali, rezultând ochi sau butoane proeminente.
Varza de căldură și înlănțuirea tuberculilor sunt rezultatul creșterii reînnoite după o perioadă de stres. Varza de căldură crește din stoloni sau tuberculi și va crește deasupra solului în tulpini cu frunze sau sub pământ ca stoloni.
Înlănțuirea tuberculilor poate apărea atunci când stolonii așează mai mulți tuberculi pe un stolon. Soiurile cu repaus scurt par să fie mai predispuse la dezvoltarea de germeni de căldură și înlănțuirea tuberculilor. Acest lucru poate duce la spargerea somnolenței, determinând germinarea tuberculilor înainte de recoltare. Depozitarea acestor tuberculi de cartof poate fi dificilă deoarece sunt fiziologic vechi și deseori vor dezvolta tuberculi secundari în depozit.
A doua creștere a cartofului este o tulburare dificil de evitat datorită influenței puternice a mediului asupra creșterii și dezvoltării plantelor. Pentru a minimiza a doua creștere, căutați soiuri care sunt mai puțin predispuse la dezvoltarea acesteia și încercați să mențineți condițiile ideale pentru o creștere uniformă a plantelor și a tuberculilor.
Practicile de management cultural pot include promovarea arboretelor uniforme, asigurarea unei nutriții adecvate a plantelor și promovarea umidității uniforme a solului pentru a satisface cererea culturilor. Irigarea poate fi utilizată pentru răcirea solului. Cu toate acestea, cultivatorii trebuie avertizați să nu depășească apa, deoarece acest lucru poate duce la mărirea lenticelului și la intrarea agentului patogen în tuberculi.